duminică, 17 noiembrie 2013

Cum să-ţi faci prieteni noi

Odată cu trecerea anilor să-ţi faci prieteni adevăraţi devine din ce în ce mai greu. Dar de ce bărbaţii stau foarte prost la acest capitol?

În copilărie să-ţi faci prieteni noi era floare la ureche, aveai o dublură la surprize turbo făceai schimb cu mine care aveam şi eu o altă dublura şi pac eram prieteni toată vara.

Cu adulţii este însă mult mai dificil, cumva odată cu trecerea anilor totul ajunge să fie comparat, eu am o maşină şi tu ai o maşină, dar întotdeauna maşina mea trebuie să aibe cai mai mulţi, întotdeauna. În mintea noastră se duce o competiţie surdă în ceea ce priveşte salariul, cât de mult păr mai ai în cap, a cui nevasta e mai "bună", a cui burta e mai mare etc.

Poţi spune că tu ai prieteni, prieteni pe Twitter, prieteni pe Facebook  şi o grămadă de lume nouă pe care o întâlneşti pe stradă în fiecare zi şi care în mintea ta îţi este prietenă. Dar gândeşte-te aşa, câţi oameni îţi răspund când le zici "bună ziua"? Câţi îţi sunt cu adevărat prieteni? Cu câţi dintre ei te întâlneşti sau îi vizitezi? Niciunul.

Pentru bărbaţii adulţi este aproape imposibil să-şi facă noi prieteni.

Poate din cauză că muncim prea mult, poate din cauză că unii au o familie, poate că strângem prieteni pe internet iar apoi păstrăm o distanţă de siguranţă din faţa monitorului.

Sau poate că este pur şi simplu vorba de încredere. Bărbaţii îşi pierd încrederea unii în alţii odată ce ies de pe băncile şcolii şi îşi găsesc un loc de muncă. Ei intră astfel în rolul de întreţinător, de om care aduce pâinea în casă, şi îşi pierd abilitatea de a-şi face noi prieteni.

Femeile în schimb nu au astfel de probleme, ele pot avea relaţii prieteneşti de lungă durată cu alte femei fără nici o problemă tot restul vieţii. Poate şi pentru că femeilor le pasă de alţii iar bărbaţii se preocupă mai mult de lucrurile materiale decât de oamenii care-i înconjoară.

Dar de câţi prieteni are nevoie un bărbat? Nu este ceva neobişnuit pe Facebook să vezi pe cineva cu mii de prieteni. Adevărul e că doar cu câţiva dintre ei te-ai întâlni faţă în faţă, şi acum nu vorbesc de relaţiile cu persoane de sex opus, pentru că acolo este altă discuţie.

Se spune că în medie un om poate avea relaţii amicale de lungă durată cu cel mult 150 de persoane. Dar acest număr cuprinde interacţiunile personale cu vecinii, poştaşul, şoferul de autobuz, logodnica etc. De aici reiese întrebarea câţi din cei 150 de persoane cu care interacţionezi îţi pot fi prieteni apropiaţi? Se pare că răspunsul este 5.

Prietenii îşi fac viaţa mai uşoară unii altora, punctele lor forte te pot ajuta acolo unde tu dai greş şi invers. Eşti un om norocos dacă ai prieteni în care să ai încredere, iar dacă printre ei se număra următoarele tipuri de amiciţie atunci chiar că poţi juca la loto cu toată încrederea.  :)

MENTORUL

De multe ori soţia este cea care joacă rolul de confident şi problemele se rezolvă astfel în familie, însă mentorul este cel care este alături de tine atunci când chiar relaţiile din familie nu merg prea bine, sau când ai o problemă specifică bărbaţilor.

Mentorul nu va fi întotdeauna pe placul tău, el este persoana care te echilibrează, cel care nu te lasă să te împăunezi prea mult atunci când eşti promovat sau când încerci să cucereşti prietena altui tip.
Mentorului nu-i este frică să te critice tocmai pentru că vrea ca tu să devii un om mai bun.

Cine îţi poate fi mentor: Tatăl tău, unchiul tău, preotul etc.

CAMARADUL BURLAC

Acesta este de obicei cel care se căsătoreşte cel mai târziu din grupul tău de prieteni. El îţi poate fi de ajutor în funcţie de situaţia la care te afli la un moment dat.

Când eşti singur te poate învăţa cum să interacţionezi cu persoanele de sex opus şi poate începe chiar conversaţia cu o fată pe care tu o placi. Când treci printr-o despărţire este cel ce îţi aminteşte ce înseamnă un meci de fotbal şi o bere sau o plimbare prin sălbăticie între camarazi pentru că el are  timpul necesar să-l petreacă cu tine pe când alţi prieteni se ocupă de familiile lor.

Unde îl poţi găsi pe burlac: Colegii de şcolă, colegii de muncă etc.

PRIETENUL BUN LA TOATE

Mă gândesc la prietenul ce se pricepe la reparaţii de tot felul. Este cel care stă lângă tine atunci când pui gresie pe jos în baie şi te ajută cu sfaturile lui sau cel ce îţi împrumută o cheie franceză oricând este nevoie.

Acesta este probabil ce mai de valoare prieten pe care îl poţi avea, ai grijă să fie cel care te asistă şi de la care înveţi când vine vorba de reparat, montat, curăţat etc. nu îl lăsa pe el să facă toată munca astfel nu rişti să pierzi sfaturile lui preţioase.

Îl poţi găsi pe acest prieten printre vecini, la magazinul de componente pentru calculatoare, service etc.

INSTRUCTORUL DE FITNESS

E acel prieten care aleargă la maraton, parcurge zilnic kilometri întregi pe bicicletă, se antrenează tot timpul şi niciodată parcă nu oboseşte.

Este cel ce poate deveni sâcâitor cu invitaţiile la sală sau alergările prin parc. Nu e obligatoriu să-i spui da de fiecare dată, dar de ce să-ţi refuzi oportunitatea de a fi mai sănătos şi mai în formă? Poate nu îţi va place prea mult acest prieten dar mai târziu îi vei mulţumi că te-a provocat la mişcare în loc să te lase în faţa televizorului mâncând chipsuri.

Unde îl poţi găsi: la sală, curse, alergând în parc (uită-te după cel care aleargă în pantaloni scurţi fără să transpire).

COLEGUL DE MUNCĂ

Cei mai mulţi bărbaţi muncesc 40 de ore pe săptămână. Vei face  şi ore suplimentare pentru că îţi place să duci treaba la bun sfârşit. După ce termini munca sau în timpul pauzei de masă este bine să vorbeşti cu cineva care te înţelege pe tine şi munca pe care o prestezi.

Încearcă ca acest prieten să nu fie şeful tău, pentru că atunci eşti doar un lingău nu un prieten, ci să fie un coleg de pe o poziţie similară.

Unde îl găseşti: la birou, la cafeneaua din colţ dacă lucrezi de acasă sau pe cont propriu etc.

Acum e timpul să-ţi depăşeşti condiţia, să ieşi din tipare şi să întrebi aşa cum fac şi eu acum: Cine vrea să fie prieten cu mine?

duminică, 3 noiembrie 2013

Cum să fii fericit în doi paşi şi trei mişcări

În ciuda poveştilor din copilărie fericirea nu are nimic de a face cu magia. Nu este nici măcar ceva ce ţi se întâmplă. Fericirea se poate forma.

Pentru a fi fericit trebuie să te întrebi dacă ştii cum să fii fericit, sau aştepţi ca asta pur şi simplu să ţi se întâmple din senin?

Poate gândeşti că fericirea reiese din a fi bogat, frumos sau lipsit de probleme, adevărul este că oamenii bogaţi, extraordinari de arătoşi sau fără probleme nu sunt mai fericiţi decât alţii.

 Sfaturile pentru a fi fericit pot părea banale dar tocmai aceste lucruri banale trebuiesc repetate zi de zi pentru a ajunge mai fericit.  

Zâmbeşte. Da da ştiu, probabil o ştiai deja pe asta, dar e important să stai drept şi să zâmbeşti, chiar dacă nu îţi vine a zâmbi, limbajul corpului este foarte important şi îi molipseşte şi pe cei din jur astfel vei primi la rândul tău înapoi starea lor de bine.

 Stabileşte obiective. Oamenilor nu le plac regulile în general însă se arată mult mai deschişi şi mai fericiţi când au stabilite unele obiective. Fie că îţi doreşti să îngrijeşti o grădină, să creşti 4 copii sau să te regăseşti spiritual, nu contează care sunt obiectivele atât timp cât mergi mai departe în procesul îndeplinirii lor.

 Evită persoanele negative. Construieşte relaţii bazate pe bun simţ, evita persoanele care se plâng tot timpul, adevărată revoluţie porneşte din a gândi pozitiv. Nu pierde timpul cu oameni ce te fac nefericit doar pentru că îţi e teamă că te vei simţi vinovat dacă le părăseşti.

 Nu te compara cu alţii tot timpul. Aici te aduce internetul şi în special reţelele sociale, totdeauna vezi ce e cool la alţi oameni niciodată ce e mai neplăcut. Ajungi să compari astfel viaţa ta cotidiană cu aventurile altora, e o competiţie în care niciodată nu vei câştiga.

 Nu mai lua lucrurile la genul personal. Oamenii au zile proaste şi se răzbuna pe cei din jur. Nu poţi controla asta. Poţi controla cum reacţionezi însă. Să te simţi jignit este o alegere. Alege să nu fii jignit sau atins în vreun fel. Vei fi mai fericit dacă îi omori cu amabilitate. :)  

Încearcă să te faci fericit în primul rând pe tine. Poate că ai prieteni care îşi doresc în continuu atenţia ta. Sigur că vrei să-i ajuţi, e minunat să ajuţi alte persoane, dar pentru asta trebuie să fii tu însuţi într-o bună dispoziţie. Dacă nu te poţi face fericit pe tine în primul rând este foarte dificil să-i faci pe alţii fericiţi.

Lucrează la fericirea ta!

duminică, 20 octombrie 2013

Cum eviţi să ajungi falit

Callie Rogers câştigătoarea a 2,5 milioane de lire sterline la loteria din Anglia în 2003 şi-a cheltuit toţi banii pe shopping, prietene şi operaţii estetice, după 6 ani lucra ca servitoare. William Post a risipit cei 16 milioane de dolari câştigaţi tot la loto în 1988 în investiţii păguboase, maşini şi case, înainte de a ajunge falimentar şi a fi arestat pentru că a tras cu arma după un recuperator de datorii.

Se pare că e în firea oamenilor aflaţi în dificultăţi financiare ca după ce câştigă sume importante de bani să ajungă câteodată mai rău chiar decât înainte de a le fi câştigat, lucrul acesta a fost demonstrat şi de un studiu făcut în Florida printre câştigătorii la loterie din 1993 şi până în 2002, aceştia ajung într-un procent mai mare falimentari decât fericiţi. Motivul principal al falimentului pentru jucătorii americani îl reprezintă venitul lunar mic şi o educaţie sub medie.

A fi dator în unele familii înseamnă ceva normal iar copii cresc cu acesta idee devenind la rândul lor nu prea buni administratori ai banilor. Tema este una sensibilă şi nu oricine îşi permite un consultant financiar  mai ales în vremuri de criză. Regula principală ar trebui să fie să cheltuim doar banii pe care îi deţinem fără să ne adâncim în datorii, iar dacă ele apar să le tratăm cu seriozitate fără a aştepta refinanţarea creditului în timp ce am plecat într-un sejur în Insulele Maldive.

Totul începe cu o observaţie, în copilărie când mergeai în vizită la un prieten puteai observa cât de diferită era casa şi familia lui, şi erai atât de năucit de regulile şi obiceiurile din acea casă încât treceam cu vederea că mâncau doar salam cu ketchup. Observând că prietenul tău are alte posibilităţi şi aşteptări de la viaţa era descurajant pentru un copil şi te făcea să te întrebi ce este normal şi ce nu.

Din păcate mulţi oameni adulţi se comportă tot ca nişte copii şi în loc să înveţe lucruri noi de la prietenii lor se pierd în regrete şi scuze presupunând că viaţa prietenilor este diferită pentru că ei au mai mult decât tine, deci tu nu poţi face ceea ce fac ei.

Ce este de făcut?

Cu toţi trebuie să ne schimbăm obiceiurile financiare, economia este dinamica pentru a rezista trebuie să te adaptezi noilor situaţii. De exemplu unui câştig neaşteptat trebuie să-i ataşăm şi un timp de gândire cum îl cheltuim mai cu rost iar bucuria noului venit suplimentar trebuie lăsată în urmă cât mai rapid. Îţi poţi plănui vacanţele, tratamentele medicale de care ai nevoie chiar şi pensia în loc de a aştepta ca lucrurile pur şi simplu să se întâmple. Astfel vei reuşi să-ţi controlezi banii şi cel mai important nu te vor controla ei pe tine.

Cel mai greu lucru din păcate când vine vorba de a face un plan financiar este evident găsirea banilor. Să zicem că nu ai câştigat la loto dar ai o slujbă, un bun plan de viitor în ceea ce priveşte banii ar fi să încerci să economiseşti sume mici pentru zile negre. În curând vei deţine banii importanţi pentru orice situaţie de urgenţă ce s-ar putea ivi în viitor şi nu vei fi nevoit să ipotechezi casa pentru a face rost de bani.

Părinţii îşi iubesc copii şi le doresc numai binele este adevărat, însă când vine vorba de finanţe de multe ori se înşeală. De exemplu termina o facultate de renume iar ea se angajează pe funcţia de casier la un supermarket, preferând asta în loc de nimic să zicem. Automat mama ei a rămas oripilată de alegerea făcută de fiică spunând că trebuie să aştepte un post mai bun.

Câteodată familia ne învaţă greşit că merităm un anumit standard, un anumit loc de muncă sau că avem un anumit rol în viaţă. Doar pentru că tu sau părinţii tăi cred că meritaţi numai ce este mai bun în viaţa asta nu înseamnă că ăsta este şi adevărul. Lumea nu îţi va da o mână de ajutor doar pentru că ai o diplomă recunoscută, o minte genială sau părinţi care se mândresc cu tine. Este de departe mai bine să recunoşti că tu trebuie să îţi aduci singur contribuţia pentru a-ţi găsi singur calea în viaţă.

Înţelegând că nu există loc de muncă care să fie sub nivelul tău şi că există nobleţe în orice muncă pe care o faci pentru a te întreţine pe tine şi familia ta, te va ajuta să te menţii pe linia de plutire şi pe termen lung te vei simţi mulţumit de viaţa ta.

Există o diferenţă între ceea ce îţi doreşti şi ceea ce ai nevoie. Poate vei simţi că meriţi o casă de 500 mp şi o maşină, dar adevărata fericire vine din a trăi cu propriile mijloace şi a recunoaşte că nu ai nevoie de atât.

Învaţă să spui nu în ceea ce priveşte banii. Chiar dacă poţi părea un om zgârcit asta nu înseamnă că trebuie să fii finanţatorul prietenilor tăi sau rudelor tale. Cei cu adevărat apropiaţi nu te vor iubi doar pentru că le împrumuţi bani, deci nu te vor iubi mai puţin doar pentru că le-ai spus nu.

Reţine situaţiile în care părinţii tăi au reuşit, reînvăţa lecţiile de viaţă în care ei au dat greş în ceea ce priveşte banii. Părinţi se vor bucura de succesul tău chiar dacă acesta arată diferit faţă de al lor.



duminică, 6 octombrie 2013

Travel tips & destinations

Îmi plac micile plăceri ale vieţii, îmi place să citesc o carte sau emailul acasă la mine, îmi place locuinţa în care stau şi care este "proiectată" pe gustul meu, nu mă văd ca un mare călător prin lume, dar prezentul este puţin opus, sunt un mic călător în prezent. Şi am tras unele concluzii pe care vreau să le împărtăşesc cu voi.

 Bagajul. Îmi place să călătoresc doar cu un rucsac, de obicei încap în el tot ceea ce am nevoie, dacă blugii se murdăresc îi pot spăla în chiuvetă şi usca pe un balcon o dată pe săptămână, nu am nevoie de mai mult de o pereche de blugi în bagaj astfel. Călătorind doar cu un rucsac îţi economiseşte multă energie iar împachetatul şi despachetatul se fac foarte simplu, în plus dacă zburaţi cu avionul acesta se transporta gratuit ca bagaj de mână şi nu se plătesc taxele de cala dacă are mai puţin de 10 Kg şi anumite dimensiuni.  

Ce să vizitaţi. De obicei îmi place să nu-mi fac planuri cu privire la ce locuri voi vizita, pur şi simplu merg la pas, chiar mai în fugă dacă este nevoie, şi mă las purtat pe străzile oraşului, nu urmăresc atracţiile turistice care uneori merită să fie vizitate alteori nu, şi nu merg într-un loc cu o idee preconcepută sau cu anumite aşteptări, pur şi simplu urmăresc să descopăr oraşul şi oamenii aşa cum se prezintă într-o zi obişnuită. Dacă obosesc mergând îmi place să încerc transportul public în loc să apelez la un taxi, şi chiar dacă sunt în vacanţă îmi acord timpul necesar pentru odihnă într-un parc sau la o terasă admirând împrejurimile.  

Partea distractivă. Fiecare călătorie de anul acesta a avut punctele sale distractive:

 În Delta Dunării am descoperit anul acesta Sulina. După câţiva ani buni de mers la Sf. Gheorghe în delta acum m-am nimerit în Sulina un oraş cu destule puncte de atracţie şi în care îţi poţi arunca cortul pe nisipul fin şi admiră plaja sălbatică, mi-au plăcut oamenii de acolo foarte deschişi şi care făceau cu mâna la vapoarele ce treceau pe apă. În centrul oraşului se găsesc nenumărate terase moderne la care poţi mânca ciorba de peste foarte gustoasă dar şi tot felul de preparate din peste sau nu. Drumul spre plajă este destul de lung dar peisajele sunt pitoreşti, nu trebuie să rataţi răsăritul şi apusul soarelui pe plajă dar şi în oraş, sunt privelişti ce îţi taie respiraţia.  

Sibiul este într-adevăr un oraş deosebit, este unul dintre puţinele oraşe medievale încă locuite din Europa. Mi-a făcut plăcere să urc în Turnul Sfatului pentru a face poze cu împrejurimile de la înălţime, Piaţa Mică înconjurată de clădiri deosebit de interesante cu turla Catedralei Evanghelice profilată pe fundal, Podul Mincinoşilor cu legenda sa, pe care vă las să descoperiţi dacă este adevărată sau nu. Oamenii foarte sociabili şi turiştii veniţi din toate colţurile lumii ce umpleau terasele până la ora 3 în noapte ca apoi la ora 8 dimineaţa acestea să fie iar pline ochi. Piaţa Mare cu Palatul Brukenthal este un loc bun de promenadă cu fântâni ce izvorăsc din pavajul pieţei pentru ai răcori pe turiştii extenuaţi sau pe localnicii ieşiţi la plimbare la apus de soare.  

Varna este cel mai mare oraş de la Marea Neagră al bulgarilor, în timpul verii îşi dublează populaţia datorită turiştilor, aici se ţin nenumărate festivaluri sub denumirea de Varna estivală. Plajele oraşului merită vizitate, priveliştea fiind una deosebită datorită dealurilor împădurite din preajma oraşului. Ne-au plăcut beach-barurile de pe plajă unde se putea servi Kamenitza, bere locală care de asemenea ne-a fost oferită pe gratis în drumul spre plajă în doze de aluminiu, fapt ce ne-a uimit foarte tare. În Varna se găsesc pe lângă catedrale şi muzee un delfinariu şi un acvariu pentru cei interesaţi.

În Italia am ajuns în Milano, Genova şi Portofino. Milano are ca principal punct de atracţie Domul, clădire pe care am vizitat-o în interior cât şi de pe acoperiş, este într-adevăr impresionantă iar construirea ei a durat aproximativ 400 de ani. Via Manzoni este o stradă aglomerată din cartierul modei din Milano cu palate, muzee şi case de modă. Galeria Vittorrio Emanuele II, un ansamblu comercial vechi de 150 de ani, considerat a fi unul din modelele primelor mall-uri din lume. Piazza della Scala cu statuia lui Leonardo Da Vinci şi a discipolilor săi este un bun punct de plecare pentru cei dornici a explora oraşul. Milanezi sunt foarte eleganţi chiar şi atunci când merg pe scuter sau bicicletă, într-o zi de muncă îi poţi observa cum nu ies din casă fără a fi aranjaţi la patru ace.Trebuie să încercaţi cea mai bună îngheţată de care am avut parte în Milano ea se poate găsi la gelateria Grom pe Via Molino delle Armi iar cum ieşiţi din gelaterie puteţi încerca şi barul Luca's bar unde am băut cea mai bună bere Peroni din Italia. Nu rataţi târgul de antichităţi din cartierul Navigli extrem de minunat dar deloc ieftin.

În Genova am vizitat centrul vechi cu străduţe înguste în care este uşor să te rătăceşti, aşa cum se spune e uşor să te îndrăgosteşti de Genova dar la fel de uşor te poţi pierde pe străzile ei. Oraşul este împărţit în trei părţi distincte. Zona industrială unde se poate vizita farul oraşul Lanterna. Zona centrului vechi cu catedrale, muzee şi străduţe întortocheate, terase unde poţi servi fructe de mare proaspete, pizza sau spaghete delicioase, portul cu ambarcaţiuni cu vele şi nenumărate gelaterii şi magazine de tot felul. Zona modernă cu plaje populate chiar şi în luna octombrie, pentru că am avut parte de o vreme caldă şi însorită în Genova excepţie făcând prima zi când a plouat dar foarte puţin. Genova este cunoscută ca şi oraşul lui Cristofor Columb multe străzi şi pieţe chiar şi aeroportul oraşului purtându-i numele. Există şi o casă memoriala, însă nu cea originală, aceasta s-a construit pe locul fostei case originale.
 
La 35 de Km de Genova vă recomand să mergeţi în staţiunea turistică Portofino. Cu un număr de numai 500 de locuitori este pe atât de cunoscută datorită faptului că în anii 60', perioadă "La Dolce Vita a Italiei", mulţi actori celebri, nobili, vedete pop, şi-au construit aici reşedinţe de vacanţă. La intrarea în staţiune sunteţi informaţi de o statuie montată aici sub apă, este vorba de statuia lui Hristos din Abis. Am urcat pe treptele ce duc la Castelul Brown de unde se poate admira portul care pe vremuri era denumit portul delfinilor datorită delfinilor ce trăiau aici. Acum portul este populat de yachturi scumpe. Culoarea apei este de un albastru foarte frumos şi împreună cu clădirile viu colorate şi culmile înalte cu vegetaţie mediteraneană alcătuiesc un tablou minunat ce nu se va lăsa uşor scos din amintirile mele. Acestea sunt sfaturile mele de vacanţă şi cele mai recente destinaţii, ţin să menţionez că mi-au plăcut toate locurile şi să le mulţumesc tuturor oamenilor care m-au ajutat şi care mi-au zâmbit pe tot parcursul călătoriilor mele.

P.S.: Poze gasiti aici www.facebook.com/rsilviu3

duminică, 22 septembrie 2013

Întâlnindu-l pe Dumnezeu


Povestirea anonimă ce urmează am găsit-o întâmplător într-un almanah vechi cu paginile îngălbenite, mi-a plăcut şi am zis să o transpun şi aici, pe blog.


Te întorceai acasă când ai murit.

A fost un accident de maşină. Nimic ieşit din comun, dar totuşi fatal. Ai lăsat în spate o soţie şi doi copii. A fost o moarte bruscă fără durere. Cei de la ambulanţă au făcut tot ce le-a stat în putinţă pentru a te salva, dar fără succes. Corpul tău a fost complet spulberat, nu ţi-ai fi dorit oricum să fii resuscitat, crede-mă.

Şi atunci m-ai întâlnit.

"Ce... Ce s-a întâmplat?" Ai întrebat tu. "Unde sunt?"

"Ai murit." Am spus eu fără ocolişuri.

"A fost un camion...Un camion care a derapat..."

"Da, aşa e." Am spus eu.

"Am...Am Murit?"

"Da. Dar să nu-ţi pară rău toată lumea moare." Am spus eu.

Ai privit în jur şi nu ai văzut nimic. Doar tu şi cu mine. "Ce este locul acesta?" M-ai întrebat. "Este lumea de apoi?"

"Mai mult sau mai puţin."Am răspuns eu."

"Tu eşti Dumnezeu?" M-ai întrebat.

"Da."  Am răspuns. "Eu sunt  Dumnezeu."

"Copii mei...Soţia mea." Ai spus tu.

"Ce e cu ei?"

"Vor fi în regulă?"

"Asta îmi place să aud." Am spus eu. "Numai ce ai murit şi eşti îngrijorat de familia ta, asta e un lucru bun."

Te-ai uitat fascinat la mine. Pentru tine nu arătam ca Dumnezeu. Mă asemănam cu un om obişnuit. Mai mult semănam cu un profesor de gramatică decât cu o figură atotputernică.

"Nu-ţi face griji." Am spus. "Vor fi bine cu toţii. Copii îşi vor aminti de tine ca fiind perfect din toate punctele de vedere. Nu au crescut prea mari pentru a te dispreţui, soţia va plânge la exterior, dar pe interior se va simţi uşurată. Să fiu sincer căsnicia voastră se năruia oricum. Ei
îi va părea rău că se simte uşurată, dacă asta îţi va aduce consolare."

"Oh!" Ai spus tu. "Iar acum ce se va întâmpla, voi ajunge în rai sau în iad, sau ceva de genul asta?"

"Nici una." Am spus eu. "Te vei reîncarna."

"Ah." Ai spus. "Deci Hinduismul avea dreptate."

"Toate religiile au dreptate în felul lor." Am spus. "Mergi cu mine."

M-ai urmat în timp ce ne plimbăm în neant. "Unde mergi?"

"Nicăieri în mod special." Am spus eu. "Numai că e bine să ne plimbăm în timp ce vorbim."

"Şi care-i treaba?" M-ai întrebat. "Când mă voi renaşte voi fi ca nou, nu? Un copil. Şi toate experienţele mele şi tot ce am făcut în viaţă nu vor conta, nu?"

"Nu chiar." Am răspuns. "Porţi în tine toate cunoştinţele şi experienţele acumulate în vieţile tale trecute. Doar că tu nu îţi aminteşti de ele în momentul ăsta."

M-am oprit din mers şi te-am luat pe după umeri. "Sufletul tău este mult mai magnific, frumos şi mai mare decât ţi-ai putut imagina vreodată. O minte umană poate cuprinde doar o mică fracţiune din ceea ce eşti tu cu adevărat. Viaţa este ca atunci când îţi bagi un deget într-un pahar cu apă să vezi dacă este caldă sau rece. Pui o mică parte din tine în acel pahar iar când o scoţi câştigi  toată experienţa de care aveai nevoie."

" Ai fost om în ultimii 34 de ani, iar mintea ta nu s-a lărgit încă pentru a putea cuprinde imensitatea conştiinţei tale. Dacă ne mai plimbam vei începe să-ţi aminteşti totul. Dar nu are rost să facem asta după fiecare viaţă."

"De câte ori m-am reîncarnat atunci?"

"Oh, de multe ori. De multe multe ori şi în diferite vieţi." Am spus. "De data aceasta vei fi fiica unui ţăran chinez de prin anul 540 e.n."

"S-Stai, Cum?" Ai rostit încurcat. " Mă trimiţi înapoi în timp?"

"Păi, practic da. Dar timpul, aşa cum îl ştii, există numai în universul tău. Lucrurile sunt diferite acolo de unde vin eu."

"De unde vii tu?" Ai întrebat pus pe gânduri.

"Oh sigur!" Am explicat eu."Vin de undeva. Din altă parte. Şi acolo mai sunt şi alţii ca mine. Ştiu că vrei să ştii cum este acolo, dar sincer, nu ai înţelege."

"Ohh!" Ai rostit puţin dezamăgit."Dar aşteaptă dacă sunt reîncarnat în diferite locuri în timp, pot interacţiona cu mine însumi la un moment dat?"

"Sigur, se întâmplă tot timpul. Şi cu ambele vieţi conştiente doar de timpul lor, nici nu vei şti că s-a întâmplat."

"Deci care este rostul a toate acestea?"

"Serios?" Am întrebat eu." Serios? Chiar mă întrebi care este sensul vieţii? Nu sună asta un pic stereotipic?"

"Păi e o întrebare rezonabilă."  Ai insistat tu.

Am privit în ochii tăi. "Sensul vieţii, motivul pentru care am creat întreg universul este pentru ca tu să te maturizezi."

"Eu, adică omenirea? Vrei ca noi să ne maturizăm?"

"Nu, doar tu. Am făcut întreg universul pentru tine. Cu fiecare viaţă tu creşti te maturizezi, şi devii o inteligenţă mai mare şi mai minunată."

"Doar eu? Cum rămâne cu toţi ceilalţi?"

"Nu mai exista nimeni altcineva." Am răspuns. "În univers nu eşti decât tu şi cu mine."

Ai privit uimit la mine..."Dar toţi oamenii de pe Pământ?"

"Tu eşti toţi. Diferite incarnări ale tale."

"Aşteaptă. Eu sunt toată lumea?"

"Acum te-ai prins." Am spus eu felicitându-te cu o lovitură uşoară pe spate.

"Sunt toţi oamenii care au trăit până acum?"

"Şi cei care vor trăi, da."

"Eu sunt Ceauşescu?"

"Şi cei care l-au împuşcat, da."

"Eu sunt Hitler?" Ai întrebat îngrozit.

"Şi toate victimele din lagăre."

"Eu sunt Iisus?"

"Şi toţii cei care l-au urmat."

Ai rămas tăcut.

"De fiecare dată când ai persecutat pe cineva," Am spus eu, "Te-ai persecutat pe tine. Fiecare act de binefacere pe care l-ai făcut, ţi l-ai făcut ţie. Fiecare sentiment de tristeţe sau de fericire trăit sau ce va fi trăit de acum încolo, va fi resimţit şi de către tine."

"De ce?" Ai întrebat. "De ce se întâmplă toate aşa?"

"Pentru că într-o zi vei ajunge unul ca mine. Pentru că asta eşti tu. Eşti la fel ca mine. Eşti copilul meu."

"Uou!" Ai rostit neîncrezător." Vrei să spui că sunt un zeu?"

"Nu. Nu încă, eşti un fetus, încă creşti. Odată ce vei trăi toate vieţile umane din toate timpurile, vei fi crescut destul pentru a te naşte."

"Deci tot universul." Ai spus tu. "Este doar..."

"Un ou al destinelor." Am răspuns eu. "Acum a sosit timpul  să te duci în următoarea ta viaţă."

Şi te-am trimis pe calea ta.

vineri, 13 septembrie 2013

Câteva chestii ce nu te învaţă la şcoală, deşi ar trebui


Că tot se apropie începutul şcolii pentru multă lume pregătirile sunt în toi. Îmi aduc aminte cu plăcere de primii ani de şcoală şi nu regret nimic din ceea ce a însemnat şcoală pentru mine. Acum am 29de ani însă mă gândesc că şcoala ar putea fi totuşi locul unde ai putea să înveţi unele idei pe care eu le-am priceput mai târziu şi care, cred eu, că trebuia să le fi ştiut de pe timpul terminării şcolii.

Poate unele din ideile de mai jos au fost discutate de către profesori dar cred eu, fără a fi vreun specialist în educaţie, se simte lipsa în şcoli a unei ore cel puţin odată pe săptămână, în care un profesor specializat să vorbească despre dezvoltare personală elevilor, cred că lucrul ăsta ar aduce multe beneficii societăţii în general.

Aşadar mai jos m enumerat câteva dintre lucrurile pe care aş dori ca şcoala să le fi explicat mai pe larg.

1. Nu te compara cu alţii. Egoul îşi doreşte comparaţia. Vrea să găsească mereu motive pentru care tu să te simţi bine cu tine însuţi ( am un telefon nou). Dar făcând asta devine foarte greu să nu te compari cu cei din jur care au mai mult decât tine ( o nu! Gigică are un telefon mai performant decât mine). Şi ajungi de unde ai plecat şi iar nu te simţi bine cu tine însuţi. Dacă te compari tot timpul cu alţii laşi lumea înconjurătoare să controleze cum te simţi tu cu tine însuţi.

Cea mai bună metodă este să te compari pe tine doar cu tine, să vezi cât de mult ai avansat şi să analizezi împlinirile. Poate nu pare la fel de distractiv dar pe termen lung asta îţi va aduce mai mult stil şi putere personalităţii tale ceea ce te va face să gândeşti pozitiv pe termen lung.

2. Învaţă să mulţumeşti. Probabil că am fost învăţaţi să fim recunoscători pentru că aşa e corect, sau pur şi simplu pentru că aşa se face. Dar acel sentiment de gratitudine dacă reuşim să îl menţinem un minut sau două ne poate aduce de la o stare negativă la una pozitivă foarte uşor. E foarte bine şi pentru menţinerea optimismului şi atunci când vrem să ne concentrăm asupra lucrurilor importante. Cel mai important atunci când mulţumeşti cuiva este faptul că faci oamenii fericiţi ceea ce te va face şi pe tine fericit pentru că emoţiile sunt contagioase.

3. Nu lua lucrurile prea în serios. Cele mai multe temeri de cele mai multe ori nu devin realitate, iar ceea ce poate părea o mare problemă acum poate nici nu ţi-o vei aminti peste 3 ani.

Luându-te prea în serios pe tine sau emoţiile tale de cele mai multe ori nu duce decât la şi mai multă suferinţă, aşa că relax and take it easy.

4. Atitudinea ta poate schimba realitatea. Toţi am auzit vorba "trebuie să-ţi schimbi atitudinea" sau "trebuie să ai o atitudine pozitivă" , este un sfat bun dar nu e de ajuns doar să-l spui ca mai apoi să revii la vechea atitudine.

Când începi să priveşti lucrurile cu o atitudine pozitivă în loc de una negativă percepi lucrurile din alt unghi şi asta te va face să te gândeşti de ce oare nu ai observat problema în acest fel până acum. Când îţi schimbi atitudinea îţi schimbi priorităţile şi toate lucrurile îţi vor apărea sub o altă lumină.

Pesimismul poate părea mai aproape de realitate, şi poate fiind pesimist vei observa că de cele mai multe ori ai dreptate, poate asta îţi doreşti de la viaţă, dar pe de altă parte sunt atâtea lucruri mult mai distractive decât să ai dreptate tot timpul. Dacă îţi vei schimba atitudinea pe bune, în loc să analizezi astfel de concepte din mintea ta, vei fi surprins de rezultate.

5. Scrie despre orice. Dacă memoria ta este ca şi a mea, adică ca o găleată găurită, este bine să scrii ideile undeva pentru a-ţi aduce aminte cu uşurinţă de ele. Asta te va ajuta să te concentrezi asupra lucrurilor pe care ţi le doreşti.

6. Concentrează-te asupra lucrurilor pe care ţi le doreşti nu le te gândi la cele pe care nu le doreşti. Fă-ţi un ţel şi concentrează-te asupra lui, gândeşte-te des la ţintele tale şi concentrează-te să faci pas cu pas până ajungi cât mai aproape de ele.

7. Nu amâna. Dacă toată lumea ar amâna ce are de făcut atunci foarte puţine lucruri ar fi finalizate, fii primul care treci la acţiune prin măsuri practice, fii tu cel care învârte mingea nu fi o minge condusă de forţe exterioare întâmplătoare.

8. Întâi da valoare şi apoi culege roadele, niciodată invers. Se întâlneşte des ideea că cineva trebuie să-mi dea ceva sau să facă ceva pentru mine înainte da a da şi eu ceva. Problema este că multă lume gândeşte aşa şi până la urma nimeni nu dă nimic sau aproape nimic.

Dacă vrei să creşti valoarea lucrurilor ce le primeşti (bani, iubire, bunătate, oportunităţi etc.) trebuie să dăruieşti şi tu la rândul tău mai mult pentru că pe cât trece timpul vei observa că primeşti înapoi cam tot la fel cât dai. Ar fi bine să primeşti ceva pe degeaba, dar asta se întâmplă rar.

joi, 5 septembrie 2013

How to not give a fuck sau cum să fii miserupist


     Cum să fii miserupist? Azi am descoperit secretul, toată lumea spune "am avut experienţe pe care nu mai vreau să le repet vreodată" am auzit propoziţia asta de multe ori şi sunt sigur că şi voi o mai spuneţi din când în când, dacă nu a-ţi rostit-o până acum numai ce a-ţi făcut-o involuntar, ha! :)

     Deci vreau să mă eliberez de stresul fără rost din viaţa mea. Am încercat multe lucruri, am citit multe texte filosofice şi religioase. M-am forţat să fac unele lucruri de care îmi este teamă. Am început să meditez. Fac mişcare, mănânc sănătos, ridic greutăţi. Am studiat limbajul corpului pentru a fi mai sociabil.

     WOW  sunt un om diferit decât eram acum  două luni. Mai puternic, mai încrezător, mai amuzant, mai relaxat, mai puţin stresat. Şi toate astea au meritat încercate pentru a putea să mă schimb. Dar mai este o chestie.

     Am descoperit cea mai eficientă metodă să nu dai doi bani. Da şi ştiţi ceva, este simplă şi uşor de aplicat.

     Oricine poate alege la un moment dat să fie miserupist. Dar partea cea mai dificilă şi mai interesantă este să observi exact pe ce nu trebuie să dai doi bani.

     Anxietatea şi îngrijorările sunt o formă de frică. Frică are şi o parte utilă şi acea parte nu trebuie neglijată, de exemplu când te afli în faţa unui animal sălbatic înfometat frica este ceva util ce te va face să te ascunzi sau să o iei la sănătoasa. Dar de multe ori frică are şi motivaţii stupide, şi trebuie să fii sigur că motivaţiile sunt stupide înainte de a fi miserupist.

     Cel mai bine este să te gândeşti o clipă la ce te face să te simţi aşa atunci când intervine frică.

     De exemplu zilele trecute am mers singur la cinema şi în drum m-am oprit să mănânc un covrig cu iaurt la simigerie. Din întâmplare mi se rupe dacă merg singur la film sau la restaurant, fac asta când simt nevoia şi chiar îmi place. Mai important mi se pare faptul că aveam cu mine o carte cu titlul "Cartea secretelor". Mă simţeam foarte ataşat de carte şi îmi doream ca nimeni să nu mai ştie titlul cărţii pe care o citesc, de aceea mergeam pe stradă cu titlul cărţii îndreptat spre mine, iar mai apoi am aşezat cartea cu titlul în jos pe masă. Apoi am realizat cât de stupid mă comport şi asta m-a făcut să mă amuz de comportamentul meu patetic.

     Adevărul este că nu titlul cărţii m-a făcut să par aşa, am fost cuprins de anxietate cu gândul că cineva îşi  va spune "tipul ăsta citeşte o carte cu un nume stupid, deci el este cam stupid, uite că până  şi pantofii lui sunt stupizi".

     Atunci am observat absurditatea momentului, şi am resimţit frică care era în mine, iar mai apoi detaşându-mă astfel de situaţie, am reuşit să nu dau doi bani de părerea celor din jur şi am început să nu mai ascund titlurile cărţilor pe care le citesc.

joi, 29 august 2013

Gândirea flexibilă

    Toţi oamenii vor să fie fericiţi şi să evite, pe cât posibil, suferinţa, cu toate acestea de nenumărate ori   poţi auzi oameni care, fără să fie falşi, spun despre viaţa lor că este o continuă suferinţă.

      Ne legăm fericirea de obiecte, circumstanţe chiar şi oameni care în mod ironic nu au nici o legătură cu îmbunătăţirea vieţii noastre cotidiene, dimpotrivă unele ataşări de acest fel sunt chiar nocive.

     Pentru a fi cu adevărat fericiţi cel mai bun lucru pe care îl putem face este să ne adaptăm şi să ne antrenăm pentru o mai mare flexibilitate în gândire, şi să excludem lucrurile ce ne fac să devenim dependenţi de ele.

     Câteva puncte de reper de la care plec eu pentru a deveni mai flexibil în gândire şi mai fericit ar fi:

     În loc să mă înfurii ca lucrurile nu au ieşit aşa cum mi-am dorit, accept lucrurile aşa cum vin şi recunosc că lucrurile pot deveni imprevizibile.

     Mă bucur de ce am în acest moment, indiferent cât încerc să controlez lucrurile mâine s-ar putea să pierd unele avantajele pe care le deţin azi, o relaţie se poate sfârşi, se poate să fiu obligat să mă mut sau să fac unele schimbări care nu mă avantajează, eu aleg însă să mă confrunt cu problemele atunci când vin şi să mă bucur de prezent.

     Aleg să experimentez lucrurile şi apoi să învăţ din greşeli decât să încerc să controlez situaţiile de la bun început.

     Sunt cel mai bun prieten al meu, şi cred că merit chiar dacă alţii îmi spun că nu.

     Menţin relaţii sănătoase, am pe cineva aproape de inima mea, dar nu încerc să-l strâng prea tare pentru a nu-l sufoca. Din când în când îmi place să fiu singur şi să îmi urmăresc doar interesele mele.

     Încerc să interacţionez cu cât mai multe persoane, sunt cu miliardele doar.

     Sunt conştient că nu pot schimba trecutul, încerc să fiu fericit acum decât să-mi fac griji că nu am fost fericit în trecut sau nu voi fi fericit în viitor.

     Nu pot controla viitorul, întotdeauna va exista o zi de mâine la orizont, nu se ştie niciodată cât de bună va fi, ceea ce ştiu este că poate fi influenţată de felul cum îmi trăiesc prezentul.

     Înţeleg că durerea este inevitabilă, oricât m-aş strădui să o ocolesc ea tot vine, încerc în schimb ca momentele de suferinţă să fie cât mai scurte.

     Încerc să mă exprim fie pe blog fie pe o foaie de hârtie sau oriunde este posibil, pentru a scot sentimentele la suprafaţă.

     Mulţumesc momentelor de fericire şi încerc să pun cât mai multă pasiune în ceea ce fac, dacă va urma un moment mai puţin plăcut încerc să învăţ din el şi sunt conştient că tot ce te trage înapoi te va arunca apoi mult înainte, precum arcul aruncă o săgeată.

     Experimentez, apreciez şi mă bucur de fiecare moment.

     Nu este uşor întotdeauna, mă simt câteodată obligat să mă ataşez de oameni sau de idei preconcepute pentru că ele îmi creează o stare de confort şi securitate dar cred că aşa este firea omului.

     Concluzia ar putea fi că voi aveţi puterea să alegeţi cum să trăiţi şi să vă bucuraţi de fiecare moment, cu un sentiment de teamă, anxietate şi supunere sau cu un sentiment de libertate, pace şi iubire. Tu ce alegi acum?

marți, 2 iulie 2013

Inutilitatea comparaţiei dintre tine şi alţii

     Obiceiul de a te plânge încontinuu de propria ta viaţa este unul dintre cele mai prosteşti, şi până acum am încercat să evit astfel de oameni, mi se pare că la noi povestea drobului de sare care stă să cadă a fost înţeleasă pe dos, şi tot amânăm să trecem la fapte până ce ne trezim într-o zi că este prea târziu, dar până atunci o ţinem tot într-o jelanie. Nu încerc acum să schimb lucruri care nu îmi stau în putere să le schimb (iar în cazul ăsta da, poţi să te plângi până vor fi luate măsuri), dar pe cele care pot eu să le schimb de ce nu? De ce trebuie să amânăm mereu soluţiile care sunt chiar în faţa noastră?

      Problema este că ne facem singuri viaţa amară comparându-ne tot timpul cu alţii până ajungem să ne simţim mizerabil. Imaginaţi-vă : Te uiţi la pozele cuiva de pe Facebook, vezi ce face el şi ţi se pare că viaţa ta nu este suficient de interesantă.Vezi pe cineva cu un corp brici şi te simţi aiurea când te gândeşti la al tău. Citeşti despre oameni care călătoresc în toată lumea, ajung în locuri exotice cu hoteluri de lux şi te întrebi tu cum de nu ai ajuns acolo. Vezi pe altcineva cu un job mai bun şi te gândeşti cât de nemulţumit eşti în carieră.

      Bineînţeles că se face astfel o comparaţie între propria ta realitate şi un ideal sau un vis, e ca şi cum ai compara o maşină de epocă cu un bolid de formula 1,nu compari lucruri similare.

     De exemplu: să zicem că vreau să alerg în parc, şi la un moment dat trece cineva pe lângă mine care aleargă mult mai repede. Bineînţeles e un alergător mai bun, iar asta mă face să mă gândesc ce prost alegător sunt. Numai că nu mă pot compara cu acel alergător pentru că nu deţin toate informaţiile. Nu ştiu:
     - Ce distanţă a parcurs (poate el a alergat doar 2 Km iar eu 12)
     - Cât timp s-a antrenat (e posibil ca el să alerge de o lună iar eu abia de două zile)
     - Dacă el şi-a făcut încălzirea şi e la punctul maxim al antrenamentului, pe când eu sunt la începutul lui.
     - Poate el este intr-o stare fizică mai bună pe când eu mi-am luxat piciorul acum câteva luni.

     - Dacă se antrenează pentru o cursă de viteză pe 1000 de metri pe când eu pentru o cursă de rezistenţă pe 10000 de metri.
     - Ce se întâmplă în viaţa lui, poate el are un program mai liber pe când eu muncesc din greu, am mutat mobila prin casă sau am dormit extrem de puţin în ultimele zile.
     - Ce îl motivează pe el, poate el vrea să câştige o cursă cu orice preţ pe când eu alerg doar de plăcere.

     Având în vederea toate acestea şi mulţi alţi factori, de ce mi-aş compara viteza mea de alergare cu viteza celuilalt în acel moment? Sunt chestiuni irelevante. Doar s-a întâmplat să alergăm pe aceeaşi pistă în acelaşi timp, dar asta şi nimic mai mult nu coincide.

     Şi să presupunem prin absurd că toate condiţiile ar fi la fel, la ce m-ar ajuta comparaţia? Ar fi fără sens chiar şi atunci.

     Singurul lucru care contează, şi asupra căruia trebuie să mă concentrez în acel moment ca alergător, sunt doar eu. Să mă perfecţionez ca alergător, să alerg mai departe şi să devin mai bun comparându-mă cu mine însumi.

     Iar asta este singurul lucru asupra căruia trebuie să te concentrezi în viaţa - bucură-te de alergare, învaţă cât mai multe despre tine, continuă să faci paşi şi abandonează orice comparaţie. Astfel călătoria îţi va fi pe plac mult mai mult.

vineri, 28 iunie 2013

Câteva schimbări care îţi vor îmbunătăţi viaţa

Încearcă să faci mişcare în mod constant. Asta trebuie să devină o prioritate, cel puţin pentru mine a devenit, poţi face mişcare în sufragerie, balcon, parc, pădure, oriunde numai să o faci după un program structurat, o zi da o zi pauză. Încălzire după care alegi ce grupă să lucrezi (picioare, abdomen, partea superioară, flexibilitate, yoga), cele mai bune exerciţii sunt cele pe care le poţi face cu greutatea propriului corp, flotări, tracţiuni, fandări, abdomene etc.

Nu te mai plânge de orice. Este enervant şi nu ajută cu nimic, dar vai atât de uşor.

Vorbeşte cu necunoscuţii. Viaţa mea socială reprezintă o prioritate, iar lucrând de acasă sau stând toată ziua într-un birou îţi limitează oportunităţile de a interacţiona cu alţi oameni. Nu rata nici o şansă de a întâlni oameni şi de a învăţa de la ei.

Arată aprecierea ta pentru cei din jur. Eu am prieteni şi o familie pe care o iubesc foarte mult, şi care mă fac o persoană mai bună. Odată şi odată va veni vremea să te desparţi de ei, aşa că e bine să le aminteşti din când în când cât de mult înseamnă ei pentru tine.

Nu deveni dependent de ecrane. Asta înseamnă mai puţin timp petrecut online şi televizor aproape deloc (de la televizor nu ai ce învăţa, doar mizerii). Plimbări mai multe, mai ales că e vară, cât mai puţin timp în faţa unui ecran.

Fă-ţi un jurnal. Un jurnal în care să notezi lucrurile importante pe care vrei să le faci a doua zi, notează în el mai mult lucruri ce ţin de autodezvoltare şi mai puţin de sentimente.

Nu îţi respinge prietenii. Eu încerc să-mi organizez timpul şi să rezolv tot ce mi-am propus. Nu îmi place să spun "îmi pare rău dar sunt prea ocupat" prietenilor.

Stai pe gânduri mai puţin, acţionează mai mult. Câteodată şi eu mă surprind meditând la cum ar fi dacă aş face aia sau aia, şi  până la urma uit să mă duc să fac ceea ce mi-am propus.

Relaxare. Acordă timp în fiecare săptămână relaxării. Breathe & Take it easy, parcă asta am stabilit că e şi tema blogului într-o postare precedentă :).

 Învaţă să găteşti. Indiferent că eşti femeie sau bărbat asta totdeauna ajuta stării tale de spirit, fie că intri în bucătărie să faci doar o gustare fie că te pricepi la feluri mai complicate, încearcă să nu mănânci fast food în oraş în fiecare zi, mănâncă 3 mese pe zi şi cât mai diversificat.

Sayonara & keep up za good work!  :)


duminică, 9 iunie 2013

Drinkify brought me here

În universul internautic am dat peste un site care multora poate li se va părea că este inutil, totuşi îmi place să cred că locul  este una dintre acele nu puţine guilty pleasures (cum ar spune rusul) ale mele.

Drinkify.org este locul unde poţi afla ce băutură să bei în funcţie de stilul muzical al formaţiei pe care o asculţi, nu mă înţelegeţi greşit, nu vreau să contribui la alcoolizarea cetăţenilor care şi aşa îşi duc veacul pe la crâşmă după care te roagă să le arăţi drumul spre casă eventual chiar să pui umărul la marşul  legănat pentru a nu ajunge în şanţ, de parcă au băut cu tine, nu, eu mă gândesc la acele ocazii speciale când vrei să bei un pahar de ceva privind apusul de pe acoperişul casei sau după o masă copioasă în familie.

Site-ul vă oferă sugestii despre ce puteţi să degustaţi în timp ce din boxe se aude 3sud-est sau Inna, tot ce trebuie să faceţi este să scrieţi numele formaţiei în câmpul I'M LISTENING TO şi apoi să da-ţi click pe WHAT SHOULD I DRINK?, simplu şi distractiv.

Acum să trecem la tema muzicală de azi şi la băutură recomandată de Drinkify, formaţia se numeşte  Citizen Cope - 80 ml Whiskey sec băut dintr-o singură înghiţitură. Melodia te duce cu gândul la poate-nu-este-totul-perfect-dar-să-fiu-al-naibii-dacă-asta-mă-face-să-nu-mă-distrez-şi-să-mă-simt-bine, sau, privind  mai spiritual, la lucrurile-pot-părea-de-multe-ori-lipsite-de-culoare-dar-noi-suntem-totuşi-stăpânii-destinelor-noastre.

Enjoy!

marți, 4 iunie 2013

14 semne că relaţia nu e pe drumul cel bun




Probabil că toţi am avut un prieten care s-a cuplat cu o tipă iar apoi asta să te facă să te întrebi: "ce o fi fost în capul lui bă frate?"

Apoi îţi spui, "aşa ceva nu mi se va întâmpla mie niciodată."

Dar apoi ţi se întâmplă.

Care e faza? Ce îi face pe oameni să se implice în relaţii deşi există semne la partenerii lor că acestea nu vor merge?

Răspuns: iubirea e oarbă.

Serios!

Analizând creierul uman folosind un MRI s-a constatat că în prezenţa sentimentului de iubire creierul uman opreşte activitatea în unele zone responsabile de obicei de simţul critic.

Astfel iubirea sfârşeşte să acţioneze asupra noastră ca un drog şi îi face pe unii să nu ţină seama de unele semne evidente care indică faptul că nu se afla pe drumul cel bun. Iar dacă din întâmplare observi aceste semne la partenerul tău, le treci repede cu vederea spunând că sunt doar un capriciu trecător sau că semnele nu sunt chiar aşa rele iar tu vei fi tipul care vei reuşi să corectezi acel comportament.

Nu te minţi singur, nu poţi forţa un om să se schimbe, schimbarea trebuie să vină din interiorul lui.  Problemele ivite la început nu se atenuează cu timpul dimpotrivă, ele se amplifică cu timpul, sau altfel spus ce este bun de obicei nu ţine foarte mult dar problemele se acutizează odată cu trecerea timpului.

Poţi spune, nu domnule mie nu are cum să mi se întâmple aşa ceva, eu sunt bărbat şi nu las emoţiile să îmi învingă raţiunea. Dar este demonstrat faptul că femeile sunt mult mai receptive la semnale decât bărbaţii mai ales la începutul unei relaţii, cu alte cuvinte oricine poate fi orbit de iubire.

Ştiind că judecata ta este în ceaţă este bine să intri într-o relaţie atât cu inima cât şi cu creierul, trebuie să te distanţezi puţin de emoţiile resimţite şi să fii atent la indiciile care îţi vor spune că nu eşti pe drumul cel bun, asta mai ales dacă îţi doreşti o relaţie de lungă durată.

Dar care sunt semnele la care trebuie să fii atent? Bun fiecare îşi poate face propria lui lista dar eu acum vreau să vă prezint o listă de semne întocmite de psihologi şi specialişti în relaţii care mi se pare destul de cuprinzătoare. Majoritatea sunt nişte modele care pot duce în cele mai multe cazuri (nu în toate însă) la destrămarea unei relaţii.

Deoarece oamenii se comportă cel mai bine unii cu alţii la începutul unei relaţii, aceste semne pot să nu apară o perioadă, de obicei ele apar după trei luni de relaţie. Din această cauză unii recomandă să nu te grăbeşti şi să porneşti o relaţie pas cu pas.

Mai jos sunt enumerate câteva dintre semnele ce trebuie să-ţi atragă atenţia la ea atunci când porneşti o relaţie.

1. Este prea teatrală. Fereşte-te de femeia care nu numai că spune că îi plac dramele dar care are impresia că deţine fix rolul principal într-una. "Reginele dramelor" de obicei oscilează dintr-o extremă emoţională într-alta, când viaţa devine monotonă ele vor stârni întotdeauna o ceartă. Sunt de obicei impulsive şi îşi doresc să fie în centrul atenţiei tot timpul. Acest semnal poate indica şi o tulburare de comportament denumită "personalitate actoricească". Personalitatea actoricească poate părea destul de atractivă la început, dar seria de drame nu vor face decât să te simţi mizerabil pe termen lung.

2. Nu îi poţi suporta prietenii. Nu trebuie să fii prea exigent cu prietenii ei însă dacă unul/a dintre ei/ele te face să te arunci în mijlocul autostrăzii numai după o oră de când l-ai întâlnit, atunci asta este un semn ce trebuie să te pună pe gânduri. Cine se aseamănă se adună este o vorbă, iar pentru că tu nu eşti îndrăgostit de prietenii ei, o poţi cunoaşte pe ea prin intermediul lor într-un mod mult mai obiectiv. Aşadar să nu fiţi uimiţi dacă observaţi la ea aceleaşi metehne ca la prietenii ei după ce aburii iubirii oarbe se vor risipi.

3. Spune că toţi foştii ei parteneri sunt idioţi. Există posibilitatea ca toţi foştii ei să fi fost nişte idioţi. În cazul ăsta ce spune situaţia asta despre felul ei de a privii lucrurile şi a-şi alege partenerii? Iar situaţia asta te face să te gândeşti ca şi tu eşti un idiot deoarece oamenii merg de obicei pe aceleaşi modele când îşi aleg un partener. În unele cazuri îţi poate spune că doar unii dintre foştii ei au fost idioţi, iar aici apare altă problemă, cu toţi cunoaştem oameni care la un moment dat în viaţa ajung să fie concediaţi sau care pică un examen iar pentru asta partenerele lor să-i desconsidere şi să le facă viaţa un calvar pentru că este mai greu să fii responsabil susţinând pe cineva aflat la ananghie.

4. Nu se ţine de cuvânt. Cu toţii ştim că încrederea este un aspect important într-o relaţie sănătoasă, dar este greu să ai încredere în cineva care te înşeală la orice pas. Este bine de observat dacă este o fată de cuvânt şi se poate vedea asta destul de uşor în relaţiile pe care le are cu familia ei sau la locul de muncă.

5. Se poartă urât cu chelnerii. Poţi afla informaţii importante despre o persoană după felul cum se poartă cu străinii. Psihologii spun că felul cum îi tratează o persoană pe străini indica prezenţa sau lipsa unei conştiinţe sociale, empatiei sau maturităţii în gândire aceleaşi caracteristici ce sunt căutate şi într-o relaţie de lungă durată sănătoasă.

6. Se aşteaptă să fie tratată ca o prinţesă. Când cineva vine într-o relaţie convins că nevoile sale trebuiesc îndeplinite întotdeauna primele izolarea şi furia partenerului sunt de obicei rezultatul. Fiţi atenţi la indiciile care te duc cu gândul că ea ar fi o "prinţesă" (cel mai puternic indiciu ar fi că are un breloc atârnat de pantaloni pe care scrie mare "PRINCESS").

7. Se ceartă cu tine tot timpul. Nu este nimic anormal la un conflict în cuplu este chiar indicat şi sănătos. Dar dacă tot ceea ce faceţi este să vă certaţi atunci lucrul ăsta trebuie să te pună pe gânduri. Specialiştii spun că raportul de interacţiuni pozitive faţă de cele negative pe care le ai cu partenerul tău ar fi de 5 : 1, adică 5 interacţiuni pozitive la una bucată ceartă, dacă raportul este invers atunci te vei simţi mizerabil în acea relaţie. Şi nu încerca să te convingi singur că lucrurile vor merge mai bine cu timpul pentru că nu este aşa. De fapt primii 3 ani sunt consideraţi un fel de "lună de miere" a unei relaţii. Dacă lucrurile nu merg bine încă din primele faze ale relaţiei atunci ai o problemă mare.

8. Se înfurie pe tine atunci când vrei să îţi petreci timpul cu prietenii tăi. Să socializezi cu prietenii tăi este un lucru foarte important, din păcate unele femei nu înţeleg lucrul ăsta şi te lovesc în biluţe încă de la primele tale intenţii de a ieşi doar cu prietenii tăi undeva. O femeie de treabă te va încuraja chiar să ieşi cu băieţii ştiind că acest lucru nu va face decât bine relaţiei voastre.

9. Niciodată nu-şi cere scuze pentru comportamentul greşit. A-ţi cere scuze denotă întotdeauna un comportament raţional şi responsabil, şi ajută la menţinerea unei relaţii stabile. Argumentările lungi în care tu încerci să-l convingi pe el sau pe ea că a greşit sunt un semn de îngrijorare, mai ales atunci când el/ea continua să nege că ar fi vinovat/ă .

10. Ea nu are o relaţie bună cu familia ei. Dacă are o relaţie grozavă cu familia ei atunci sunt şanse mari să aibe o relaţie frumoasă cu tine. Desigur sunt cazuri în care aşchia nu sare departe de trunchi şi familia ei se comportă abuziv, atunci distanţarea ei faţă de familie poate fi de înţeles.

11. Nu este flexibilă. Capacitatea de a te lăsa dusă de val şi de a te adapta oricărei situaţii este foarte importantă pentru succesul unei relaţii. Cum îţi dai seama dacă ea este inflexibilă? Simplu pune-o în situaţii neaşteptate, călătoriţi într-o ţară mai puţin dezvoltată, sau mai simplu, propune-i un sejur cu cortul la mare. Dacă refuza să meargă cu cortul chiar şi o singură dată asta trebuie să-ţi ridice un mare semn de întrebare.

12. Nu împărtăşiţi aceleaşi idealuri în viaţă. Nu contează cât de mult va iubiţi dacă nu împărtăşiţi aceleaşi valori morale şi nu urmăriţi aceleaşi scopuri lucrurile nu vor merge cum trebuie. Cuplurile care au aceleaşi obiective pe termen lung se descurca mult mai bine.

13. Este violentă. Ştiaţi că femeile sunt la fel de predispuse (în unele situaţii chiar mai mult) la violenţa domestică? Sigur loviturile ei nu dor la fel de tare, dar dacă prietena ta devine violentă atunci când vă certaţi asta trebuie să te facă să-ţi pui unele întrebări. Denotă existenţa unor probleme sufleteşti ascunse iar dacă se întâmplă odată sigur situaţia se va repeta. Nu încerca să escaladezi conflictul.

14. Se zgârceşte cu aprecierile. Impresia că eşti apreciat face o relaţie să meargă mai departe în mod plăcut. Dacă iubita ta remarcă foarte rar sau nu îţi mulţumeşte pentru lucrurile drăguţe pe care i le faci atunci corabia iubirii tale se va scufunda torpilată de indiferenţa ei.

sâmbătă, 25 mai 2013

Pop Culture

      După cum bine se ştie omenirea a trecut de-a lungul timpului prin mai multe epoci de dezvoltare, de la antichitate la evul mediu şi de la iluminism la epoca industrializării conştiinţa colectivă a suferit mutaţii, mai multe trenduri fiecare cu bune şi rele în acelaşi timp.
     Ca oameni noi suntem însetaţi tot timpul de cunoaştere, de rezolvarea misterelor şi dezvoltare. În ultimele zeci de ani, odată cu dezvoltarea tehnologiei se conturează apariţia unei noi ere, era culturii pop. Cultura pop se caracterizează prin informaţia care ajunge cu o viteză uimitoare la mase, şi din această cauză trendurile se succed întreţinute de fluxul informaţiilor. De la fast-food la reţelele sociale totul este targetat spre mulţumirea maselor, totul este standardizat, aliniat, ţintit spre satisfacerea gusturilor generale ale societăţii. Oamenii creează maşini iar maşinile modelează oamenii, viitorul începe azi, cum ar spune domnul Alexandru Mironov.
      Unde vroiam eu să ajung, cică e corect ca un blog să aibă o temă, dacă e să aleg una pentru al meu aia ar fi "take it easy", lua-ţi o pauză de la cotidian şi relaxaţi-vă pur şi simplu, şi îmi cer scuze dacă unele dintre postări nu se încadrează în această temă dar în general cred că sunt pe acolo. Cheers!

sâmbătă, 18 mai 2013

Brave

     Am dat întâmplător în dimineaţa asta peste o melodie care sigur vă va face să dansaţi în timp ce vă beţi cafeaua, deşi aşa ceva nu este indicat dacă ţineţi la pijamaua voastră, versurile inspiră la a fi tu însuţi şi a spune lucrurilor pe nume în orice situaţie şi sunt interpretate minunat de către Sara Bareilles. Acum să ascultăm melodia, să vizionăm videoclipul iar apoi nu uitaţi primiţi şi daţi în schimb cam tot atât şi puţin mai mult.

 

duminică, 12 mai 2013

relaxing morning routine

      A cam început să-mi placă formaţia, iar melodia de mai jos este minunată. Prima variantă este mai chill ca pentru o dimineaţă mahmură iar a doua este mai fresh ca pentru o dimineaţă mai activă, depinde în care situaţie vă aflaţi. Ţinând cont că în traducere liberă din limba engleză  formaţia se numeşte mânjii sper ca melodia să vă facă să o luaţi la trap şi să ieşiţi din casă pentru a vă bucura de primăvară. :)



Foals - My Number from Us on Vimeo.

duminică, 5 mai 2013

am luat lumina cu tableta

     Da oameni buni special pentru Paşte Arhiepiscopia Argeşului a lansat o aplicaţie pe Adroid dedicată rugăciunilor, aceasta vine în completarea setului de programe pentru tablete şi telefoane mobile cum ar fi vopsirea ouălor direct pe ecranul tabletei şi bineînţeles vestita lumânare Candle la care dacă sufli se stinge. Luând în considerare că bisericile sunt supravegheate cu camere iar slujba se transmite chiar şi la sate în direct pe reţelele de cablu locale putem spune că biserica a intrat şi ea în secolul 21.
     Mă aşteptam deja ca anul ăsta lumea să ia lumină direct pe tableta iar slujba să se ţină printr-o teleconferinţă organizată în direct pe Skype însă nu a fost chiar aşa, probabil de aceea mulţi au plecat dezamăgiţi imediat după ce au luat lumină şi au dat check-inul de cuviinţă pe facebook din tinda bisericii folosind Google glasses.
     Nu pot să nu observ însă cum în ultima sută de ani progresul tehnologiei este invers proporţional cu bunul simţ şi omenia predicate şi de către Iisus. Tehnologia este privită în zilele noastre mai mult ca un mijloc de îmbogăţire rapidă decât ca un mod de ai apropia pe oameni. Hristos a înviat!



duminică, 28 aprilie 2013

1 Mai (ne)muncitoresc

     Asta este de departe cea mai surprinzătoare apariţie la care m-am aşteptat a unui actor într-un videoclip făcut pe muzica lui Bruno Mars, dar hey... se mai întâmplă. Videoclipul mi se pare nimerit mai ales că se apropie 1 Mai (ne)muncitoresc, dar şi pentru că astăzi m-am simţit şi eu la rândul meu intrat oarecum în pielea personajului. Revenind la actor, care pare ieşit din iad, numele lui este Leonard Nimoy şi apare în halat de baie, jucându-se cu nunchakurile, face în chiuvetă, fumează şi în general este pe cât de leneş posibil, inspirat fiind şi de melodie. Personajul m-a convins să încep prematur sărbătoarea de 1 Mai şi să ating azi noi culmi ale leneviei. :)

sâmbătă, 13 aprilie 2013

radioactive, plutoniu şi bomba atomică

     Melodia de mai jos îmi aminteşte de un accident despre care am citit, accidentul a avut loc la 1 August 1944 în Los Almos, New Mexico acolo unde se găsea laboratorul ce urma să fabrice prima bombă atomică pentru americani. Plutoniul era un metal argintiu descoperit cu doar 4 ani în urmă. Într-una din încăperile acestui laborator lucra Don Mastick un chimist în vârstă de doar douăzeci şi trei de ani, un chimist ce promitea multe pentru superiorii săi însă aflat totuşi la început de drum. Mastick împreună cu echipa sa făceau experimente cu plutoniu care la vremea aceea era un metal extrem de rar întâlnit, de aceea atunci când se întâmpla un accident, şi acestea se întâmplau destul de des, elementul chimic trebuia recuperat în totalitate. Neştiind că în flaconul sau Mastick deţinea o mică bombă, el rupe accidental gura eprubetei iar aceasta scoate un zgomot specific iar materialul din ea este proiectat pe perete o parte ajungând pe gura chimistului. Mastick declară ulterior că a simţit gustul acidului aşadar este sigur că în gura sa se găsea plutoniu.
     Aflând de accident superiorii lui Mastick decid ca acesta să-şi clătească gura cu soluţie de citrat de sodiu iar apoi cu bicarbonat astfel  încât plutoniul din gură chimistului să fie recuperat. După prima clătire a gurii s-a recuperat o jumătate de microgram de plutoniu. În 1945 un microgram de plutoniu era considerat doza maximă pe care o putea suporta organismul uman. Măsurile nu s-au oprit aici chimistul fiind obligat să-şi provoace vărsături pentru a elimina eventualul plutoniu ajuns în stomac. După accident radiaţiile emise de respiraţia lui Mastick  ajungeau până la doi metri de gură acestuia.
     La acea vreme se ştia că plutoniul era foarte dăunător la nivelul plămânilor, se pare totuşi că în sistemul digestiv a ajuns într-adevăr plutoniu, însă acesta nu a fost absorbit în tot organismul. Mastick a urinat câţiva atomi de plutoniu până la bătrâneţe, dar nu a suferit de nici o afecţiune gravă. Chimistul a murit în 1995 la 50 de ani după accident.

luni, 8 aprilie 2013

Insula cu elice, din plastic

     Iar o fac pe ecologistul, forţat de data aceasta de un articol dintr-o revistă pentru bărbaţi. Mai întâi să vă povestesc despre cea mai nouă problemă eco din zilele noastre, se pare că din oceanul Pacific nu a mai ieşit un peşte mic, dar a răsărit peste noapte o ditamai insula formată din ce aruncă cocalarii în apă când vin în deltă, şi nu numai în delta Dunării pentru că indivizii sunt "mondiali" gen, adică peturi, brichete, prezervative, pungi de seminţe etc. Da asta este o problemă, şi nu poţi fi indiferent la fotografiile cu păsări sălbatice moarte timpuriu în stomacul cărora s-au descoperit dopuri de peturi şi alte minuni.
     Plecând de aici la ce s-au gândit cei care într-adevăr au bani pe faţa pământului, şi când spun bani mă refer la o familie din care s-au tras cei mai bogaţi oameni ai planetei din ultimii două sute de ani, nu s-au gândit nicidecum la un aspirator uriaş care să cureţe apa montat pe un vapor, sau ceva de genul ăsta, nu au zis ei cică hai să facem noi un catamaran din peturi şi să călătorim cu el de la San Francisco la Sydney poate vom atrage atenţia copiilor de astăzi despre problemele eco, dacă nu îi v-a înghiţi muntele de plastic până când vor creşte mari.
     Articolul de la care am plecat îl găsiţi aici http://www.gq.ro/features/10234197-fiul-neascultator iar fotografii cu păsările care mor după ce au înghiţit plastic găsiţi aici http://www.articol.md/view_art/1445/socant--plasticul-din-stomacul-animalelor-.html

sâmbătă, 6 aprilie 2013

Eminem altoit cu Jason Mraz

      Unul dintre cele mai minunate coveruri de pe internet îi aparţine lui Joel Ansett, el a realizat o variantă acustică originală după melodia lui Eminem "Lose Yourself". Se spune că ceea ce facem noi oamenii în viaţă ne duce mai aproape de Dumnezeu sau mai aproape de animale, videoclipul melodiei îl duce sigur pe interpret mai aproape de Dumnezeu, asta se observă şi din lungimea aleei aleasă ca locaţie pentru cântare ce pare că nu are sfârşit, aceasta putând semnifica infinitul.
      De ce stă el pe acea alee? ce semnifică asta? unde duce acea alee? este ea fără sfârşit? sunt întrebări la care nu vom afla răspunsul niciodată, aşa că haideţi să ascultăm melodia.

duminică, 31 martie 2013

E ceva în Banshee care miroase mai rău decât vacile

       De obicei îmi plac serialele pline de ironie, cred că şi ăsta e motivul pentru care m-am apucat de urmărit Banshee. Actorul principal este un fost hoţ "profesionist" de diamente şi lucrări de artă proaspăt ieşit din puşcărie şi care printr-o ironie a sorţii ajunge sheriff într-un oraş mic dar tot ca o ironie nelipsit de corupţie şi violenţă. Oraşul este preponderent locuit de o comunitate amish care prin definiţie este împotriva violenţei, deci tot o ironie. În această lume Lucas Hood (Antony Starr) sheriful despre care vă pomeneam mai devreme ar trebui să fie omul care aplica legea însă, ironic, el îşi continuă activităţile pe care le practica înainte de a intra la mititica apelând la orice mijloace, unele dintre ele inspirate de Mike Tyson cum ar fi muscatul adversarilor de ureche, pentru a-şi atinge scopurile.
       După cum spuneam este un serial plin de ironie şi acţiune care spune lucrurilor pe nume iar eu vă recomand să-l urmăriţi cu toată încrederea.

sâmbătă, 30 martie 2013

este multimedia este şi muzică

Dacă e multimedia nu putem scoate muzica din ecuaţie. Astăzi un cover mix făcut de Christina Grimmie împreună cu Mike Tompkins după melodia celor de la Fallout Boy şi melodia Aliciei Keys. Fiţi atenţi şi la videoclip şi veţi observă că Mike chiar cânta pe bune piesa, asta se observă şi pe imaginile proiectate în spate pe zid, iar vocea Christinei pur şi simplu vă va lăsa fără cuvinte.

joi, 28 martie 2013

ceva în loc de noapte bună!

Cu toţii am fost în situaţia asta: eşti extenuat, dar trebuie să stai treaz pentru un motiv sau altul, ochii încep să-ţi danseze înainte şi înapoi, se închid uşor iar apoi tresar după care o iei de la capăt. Într-un final urmează toropeala şi un somn adânc şi binevenit. Noapte bună!

marți, 26 martie 2013

poate nu putem ghici viitorul însă îl putem crea

În general oamenii sunt preocupaţi de educaţie şi asta e un lucru bun, însă educaţia nu poate fi o "ştiinţă" exactă deoarece mediul economic se schimbă şi nimeni nu poate şti ce se va întâmpla peste 5 ani sau cum va arăta piaţa muncii  în 2075 atunci când se vor pensiona cei care ies acum din sistemul educaţional. În acest circuit este totuşi trecut cu vederea faptul că atunci când intră în sistemul educaţional copii dispun de o forţă de inovare foarte mare. Creativitatea aceasta ar trebui încurajată şi dezvoltată în şcoală nu eradicată cum se procedează în prezent. De exemplu un elev este întrebat la ora de desen de către profesoara:
- ce desenezi acolo?
- îl desenez pe Dumnezeu
- dar oamenii nu ştiu cum arată Dumnezeu
- nu ştiu dar vor afla imediat;
Este doar unul din nenumăratele exemple în care unui copil nu îi este teamă că va greşi, pe măsură ce se maturizează oamenii îşi pierd această capacitate deoarece educaţia pedepseşte greşeala, nu spune nimeni că greşelile trebuiesc recompensate doar că teama de a greşi distruge creativitatea, şi aici se înşală sistemele educaţionale ce se poziţionează în afara creativităţii nu în interiorul ei. Picasso obişnuia să spună că toţi copii se nasc artişti, problema este să rămână artişti pe măsură ce se maturizează.

P.S. postare inspirată şi de scurtmetrajul de mai jos

The Six Dollar Fifty Man from NZ Shorts on Vimeo.

duminică, 24 martie 2013

urăsc ora pământului

Hai mai bine să transformăm ora pământului în ora mişcării şi să o facem de trei ori pe săptămână în mod organizat, asta cred că ar salva omenirea de mai multe probleme, mai ales psihice, decât oprirea unui bec pentru o oră. Am văzut că anul acesta însuşi Vladimir Vladimirovich Putin a dat-o pe ipocrizie şi a stins lumina cică la Kremlin. Zing! go fuck yourself. Nu sunt împotriva ecologiştilor doar că mi se par majoritatea preocupaţi de mediul lor înconjurător asta însemnând casa lor, biroul lor şi în general zonă aflată pe o rază de 500 de metri faţă de acestea în rest Dumnezeu cu mila. Pe de altă parte cred că pământul a trecut prin destule cataclisme şi iată-l că se învârte şi azi totuşi, da au dispărut dinozaurii şi alte specii numai Homo sapiens poate fi atât de infatuat încât să creadă cu tărie că el va salva planeta stingând un bec sau făcând duş cu apă rece. În altă ordine de idei eu susţin organizarea orei mişcării de cel puţin trei ori pe săptămână, poate aşa mai salvăm şi omenirea nu doar planeta, motiv pentru care voi posta mai jos videoclipul cu ora mea de mişcare de azi. Şi nu uitaţi că statistica spune că cei care fac mişcare au atât un psihic mai bun cât şi venituri mai mari, vorba latinului mens sana in corpore mentosana.

sâmbătă, 23 martie 2013

Guma de mestecat pentru urechi

Se spune că muzica nu este altceva decât guma de mestecat pentru urechi, dar după o săptămână mai grea merită să mai mesteci nişte gumă, condiţia este să fie de calitate. Când am ascultat prima dată "Skyfall" de la Adele cred că mi-a rămas în cap cam jumătate de oră în timp ce versiunea celor de la Our Last Night mă obsedează de câteva zile, sper să-mi împărtăşiţi şi voi obsesia.

duminică, 17 martie 2013

joi, 14 martie 2013

despre societate

De multe ori am spus că un sistem în care lumea nici nu respiră, în care tot ce contează este viteza multă, bani mulţi, prieteni cât mai mulţi pe reţelele sociale (şi, dacă se poate, să te placă toţi), un look de copertă sau muşchi perfect definiţi nu are cum să fie un sistem viabil. Da, este o societate care te împinge spre perfecţiune, dar părerea mea este că dacă nu superi pe nimeni atunci înseamnă că undeva greşeşti. Luaţi-vă o pauză respiraţi şi priviţi în jur, e o seară frumoasă, bucuraţi-vă de ea!