duminică, 9 noiembrie 2014

Kiss and ride in Benelux

În căutarea unei destinaţii pentru concediul de toamnă am scris "cel mai frumos oraş din Europa" pe motoarele de căutare şi am apăsat cu entuziasm butonul "I'm feeling lucky". La rezultate am dat de câteva topuri cu cele mai frumoase oraşe din Europa şi m-am simţit într-un fel norocos că locuiesc atât de aproape de unele dintre cele mai minunate localităţi, dealtfel nu cred că găseşti pe restul continentelor asemenea bijuterii, poate doar oraşe interesante dar frumoase ca cele europene sigur nu găseşti.

Când călătoresc sunt interesat de istorie şi cultura nu de zgârie-nori şi cluburi trendy deci a fost uşor să remarc o prezenţă permanentă în toate topurile, chiar dacă nu într-un loc fruntaş totdeauna, astfel alegerea mea a fost oraşul belgian Bruges.

Da Bruges, locul acela unde timpul parcă a stat în loc, unde nimic excepţional nu se întâmplă, turiştii vin aici să se îndrăgostească plimbându-se cu bărcile pe nenumăratele canale ale oraşului, săgetaţi de Cupidon, îndopaţi cu ciocolată, de mână sub clar de lună admirând statuia lui Jan Van Eyck şi faţadele clădirilor cu acoperişuri în trepte (cu cât mai multe trepte cu atât mai avut era proprietarul).

Serios acum Bruges este un oraş care merită vizitat, fie că eşti îndrăgostit fie că nu. Oraşul are o vechime impresionantă, clădirile au fost ridicate practic în evul mediu, pe la 1100, şi au fost conservate de bunii gospodari ai oraşului aproape un mileniu ceea ce nu poate să nu fie interesant. Cu mult noroc oraşul a fost ocolit de distrugerile celor două războaie mondiale şi astfel avem şansa să îl vedem desemnat capitala culturală europeană în 2002.

Dintre atracţii putem enumera singura statuie vândută de Michelangelo în timpul vieţii sale în afara Italiei, statuia se numeşte Fecioara cu pruncul şi se poate admira în catedrala Church of Our Lady. Catedrala este impresionantă ca înălţime măsurând 123 de metri fiind construită între secolele 13 şi 15.

A doua clădire ca înălţime din oraş turnul Belfort, măsoară 83 de metri 366 fiind numărul treptelor pentru a te bucura de priveliştea din turnul dotat cu un mecanism al ceasului şi câteva clopote. Belfry a fost construit în 1240 o perioadă de mare dezvoltare a regiunii când oraşul era recunoscut pentru confecţionarea şi comerţul cu textile.

Gentpoort, Kruispoort, Ezelpoort şi Smedenpoort sunt cele patru porţi medievale de acces în oraş care aveau rol de apărare alături de canale care serveau şi pentru transportul mărfurilor din oraş. Sint-Janshospitaal, Begijnhof, Sint-Salvatorskathedraal, Grote Markt sunt locuri de văzut la pas. Dintre muzee mi-a plăcut Groeninge Museum şi Lumina Domestica, unde se face o istorie a lămpilor de iluminat pornind din epoca de piatră şi până azi, aprox. 6500 de lămpi. Lumina Domestica se vizitează la pachet cu muzeul ciocolatei unde se împart şi mostre gratuite de ciocolată pe parcursul vizitei.

După ciocolată am trecut la bere, am aflat că în zonă sunt multe fabrici de bere cu tradiţie. Astfel am plecat dis de  dimineaţă călare pe bicicletă într-un tur al degustărilor de bere. Ajutaţi de canalul Damse Wart, care ne indica direcţia, dar şi de drumurile speciale pentru bicicletă separate de drumurile pentru maşini, am debarcat după 6 Km şi 15 minute de pedalat în orăşelul Damme. Prima bere Triple Damse, bere locală, am servit-o în faţa primăriei oraşului şi pot să jur că a fost cea mai bună bere pe care am gustat-o vreodată. În localitate se poate vizita şi biserica cu un turn foarte înalt în care se urcă doar duminica în schimbul a 1 euro.

Din Damme am trecut graniţa în Olanda, după 11 Km de pedalat paralel cu canalul Damse ne aştepta Sluis, oraş animat de foarte multă lume care se relaxa la terase. Am admirat Grote Markt piaţa dotată cu singurul turn Belfry din Olanda, asemănător celui din Bruges, şi ne-am mirat la vederea unei mori de vânt veche dar încă funcţională.

După tradiţionalul de acum, nu-i aşa, hâc, ţap de bere am revenit în Belgia dar am abandonat canalul Damse pornind în direcţia litoralului belgian. După alţi 11 Km de pedalat Marea Nordului  se zărea la orizont în oraşul Knokke. Pe faleză am observat că deşi era sfârşitul lui octombrie lumea servea îngheţată. Noi nu ne-am luat îngheţată însă am trecut la un prânz îndestulător, hămesiţi de mersul pe bicicletă.

După câteva minute de pedalat pe faleză am ajuns şi în orăşelul vecin Heist. Aici în Cartierul Meerlaan am vrut să vedem un renumit candelabru care cică ar fi cel mai mare din Europa, din păcate magazinul de antichităţi era închis iar noi am plecat mai departe către Driehoeksplein, o piaţă cu o statuie sub formă de înger, pe care, nu întâmplător, am botezat-o Pişăciosul din Heist. Tot aici pe strada Bronlaan se poate admira o vastă colonie de fluturi deschisă publicului doar în sezonul cald.

După 60 de Km şi câteva beri ne-am întors la Bruges nu fără peripeţii însă, unii dintre noi furaţi de peisaj şi amatori de fotografii cu apus de soare şi mori de vânt rătăcind drumul de întoarcere. Ajunşi în cele din urmă la Bruges picioarele parcă ne erau de plumb, lucrul ăsta nu ne-a împiedecat însă să petrecem într-o cafenea cu muzică bună şi bere ieftină până spre dimineaţă.

Partea a doua a escapadei mele în Benelux într-o postare viitoare.


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu